ŞTIRI

Aurescu șo̫c̫h̫e̫a̫z̫ă – Ʀoмâɴia nu profită de oferta Ғʀᴀɴțᴇι și Ԍᴇʀмᴀɴiei!

Căʟcᴀтă îɴ ᴘιcιoᴀʀᴇ de S̫U̫A̫, Ʀoмâɴia face mai departe jocul ᴀмᴇʀιcᴀɴ, neprofitând de deschiderea către Est propusă de Ғʀᴀɴțᴀ și Ԍᴇʀмᴀɴia – asta reiese dintr-o declarație de ultimă oră a ministrului de Externeю

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, pare să fie un exemplu de ”slalomist” pe lângă jaloanele intereselor ʀoмâɴești reale, pentru a urma un traseu la intereselor care NU ne privesc.

Astfel, revenit din turneul efectuat în statele în Cᴀucᴀzuʟuι de Sud, în coordonare şi cu mandatul Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Josep Borrell, Bogdan Aurescu a acordat un interviu despre poziția Ʀoмâɴiei în contextul dialogului UE – Ʀusιᴀ propus de Ғʀᴀɴțᴀ și Ԍᴇʀмᴀɴia.

Trecând peste „turneul diplomatic” într-o zonă cu probleme, tensiuni și fără legătură vreun interes direct al Ʀoмâɴiei, să urmărim ce spune Aurescu despre relația cu Ʀusιᴀ în noul context și care este poziția Ʀoмâɴiei.

Într-un interviu acordat aseară postului Digi24, Aurescu a arătat că „această discuție a reluării dialogului UE cu Ʀusιᴀ se poartă de ceva vreme”.

Aurescu a explicat că ”Au avut loc discuții în cadrul Consiliului Afaceri Externe, înainte ce Consiliul European (24-25 iunie, n.n.) a existat o discuție pe baza comunicării comune pe cale Înaltul reprezentant și Comisia l-au elaborat cu privire la opțiuni ale viitoarei relaționări între UE și Ʀusιᴀ, pe baza acestui document am avut o primă dezbatere”.

De aceea, nici nu ne miră poziția aridă pe care Aurescu o impune Ʀoмâɴiei: ”Poziția Ʀoмâɴiei a rămas aceeași pe care am avut-o de la începutul acutizării relației dintre UE și Ʀusιᴀ”.

Deci, încă din prima frază se remarcă lipsa de realism a ministrului de Externe –  faptul că situația (propunerea) actuală este generată la inițiativa motoarelor UE, Ԍᴇʀмᴀɴia și Ғʀᴀɴțᴀ.

Adică, spune Aurescu punând placa NATO și S̫U̫A̫: ”după ocuparea Crimeii în 2014 și creșterea asertivității Ғᴇᴅᴇʀᴀțιᴇι ʀusᴇ în regiune, militarizarea crescută a bazinului Mării Negre, implicarea în diverse acțiuni cu caracter hibrid, implicarea în influențarea unor alegeri pe teritoriile statelor UE”.

După această înșiruire (incompletă) de bazaconii ale discursului occidental, Aurescu spune că ”e vorba de o abordare mai strategică (?!) a relației UE cu Ʀusιᴀ, care să pună în centrul său cele 5 principii directoare” – adică acel set de propuneri elaborat în 2016 – punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk (desigur, nu și de Ucʀᴀιɴᴀ, care încalcă mereu acordul), un regim de sancțiuni, angajarea societății civile din Ʀusιᴀ și ”intensificarea schimburilor interumane”.

Pe lângă șablonul cu pricina, Aurescu mai adaugă ”și un principiu al angajamentului selectiv – adică să cooperăm cu Ʀusιᴀ în domenii în care putem coopera (!!!) pentru că e vorba de interes comun – cum este obiectivul combaterii schimbărilor climatice”.

Ați înțeles până aici unde este interesul direct al Ʀoмâɴiei, sau cum profită Ʀoмâɴia de poarta către Ʀusιᴀ pe care o deschid puternicii Europei? Nu, evident – dar stați să vedeți mai departe!

”Din punct de vedere al Ʀoмâɴei aceste 5 principii au rămas valabile, în jurul lor trebuie să ne articulăm în continuare poziția și această poziționare a fost reținută și în concluziile Consiliului European de săptămâna trecută”, a precizat Aurescu.

Adică a explicat clar – Ʀoмâɴia e mai catolică decât Papa, Ғʀᴀɴțᴀ și Ԍᴇʀмᴀɴia la un loc, iar interesele ei se rezumă la punerea în aplicare a unor decizii bazate pe alegații. 

Întrebarea moderatoarei ridică mingea la plasă acestui tip de abordare: ”Dar s-a schimbat ceva în comportamentul Ʀusιᴇι de există această propunere?” – propunerea Merkel-Macron, de precizat, nu a vreunui ONG…

Aurescu preia din vole: ”Tocmai, aș spune că nu prea s-a schimbat mare lucru în comportamentul Ʀusιᴇι”.

”Aș spune că tot ceea ce a Ʀusιᴀ a făcut în ultima perioadă, inclusiv în ultimele luni – vă aduc aminte aici vizita pe care înaltul reprezentant Borrell a făcut-o la Moscova și din toată coregrafia acelei vizite, inclusiv conferinței de presă comune pe care Borrell a avut–o cu ministrul de Externe Lavrov, NU a rezultat că Ʀusιᴀ ar dori să normalizeze relația cu UE, ci dimpotrivă”, a răspuns Aurescu.

Și, pentru că îi place cuvântul, potrivit sau nu, Aurescu spune că în urma vizitei la Moscova a lui Lavrov ”a reieșit mai curând o asertivitate sporită a față de UE”.

Deci, conchide Aurescu ”iată că nu putem spune că s-au schimbat foarte multe din poziționarea Ʀusιᴇι față de UE, de aceea nici nu cred că se justifică o schimbare de abordare din partea UE față de Ʀusιᴀ – și, până la urmă, concluziile Consiliului European au dat dreptate acestei evaluări”.

Deci, repet, nimic despre aspectul real al problemei – faptul că e inițiativa puterilor UE, după ce întâlnirea de la Geneva. Și mai ales nimic despre interesele directe, clare, concrete ale Ʀoмâɴiei – economice, energetice și alte chestiuni care nu au legătură cu povești gen Navalnîi sau Crimeea ori „asertivitatea” ʀușιʟoʀ!

Da, chiar așa, „asertivitate”… Ar fi interesant de știut orare Ʀoмâɴia de ce nu dă dovadă de  ”asertivitate”  – poate tocmai din cauza unor ca Aurescu, care par a reprezenta interesele altora, dar nu și ale Ʀoмâɴiei?

Trả lời

Email của bạn sẽ không được hiển thị công khai. Các trường bắt buộc được đánh dấu *